Copiii lui Hurin by J.R.R. Tolkien

Author:J.R.R. Tolkien [Tolkien, J.R.R.]
Language: eng
Format: epub
Publisher: Harq al-Ada
Published: 2011-02-20T05:00:00+00:00

Capitolul IX

MOARTEA LUI BELEG

Printre morţi l-a căutat Beleg pe Túrin, ca să-i îngroape; dar leşul nu i l-a găsit. Atunci a înţeles că fiul lui Húrin era încă în viaţă şi dus ca prizonier în Angband; însă el s-a văzut nevoit să rămână în Bar-en-Darwedh, până i se vor fi tămăduit rănile. Abia atunci s-a aşternut la drum, fără multă speranţă, încercând să găsească urmele orcilor - a dat peste ele aproape de Trecerea peste Teiglin. Acolo acestea se împărţeau, unele trecând pe sub poala Codrului Brethil, spre Vadul Brithiach, iar celelalte apucând-o spre apus. Beleg s-a dumirit de îndată că trebuia să se ia după acelea care se îndreptau întins spre Angband, străbătând Trecătoarea Anach. Astfel, şi-a continuat drumul prin Dimbar, a urcat spre trecătoarea Anach din Ered Gorgoroth, Munţii Groazei, şi a ajuns în podişul Taur-nu-Fuin, Pădurea de sub Umbra Nopţii, un ţinut al spaimei şi al vrăjitorilor întunericului, al rătăcirilor şi deznădejdii.

L-a apucat noaptea pe acel pământ ticăloşit şi, pe neaşteptate, Beleg a văzut o lumină firavă printre copaci; îndreptându-se într-acolo, a dat peste un elf care dormea la rădăcina unui copac înalt şi uscat: lângă capul acestuia se găsea un lămpaş de pe care căzuse acoperământul. L-a trezit Beleg din somn. Î-a dat o bucată de lambas şi l-a întrebat ce vânt îl adusese în locul acela cumplit; iar elful i-a răspuns că se numea Dwindor. fiul lui Guilin.

Beleg s-a uitat îndurerat la el: în faţa lui se găsea doar o umbră cocârjată şi nevolnică a celui care fusese Seniorul din Nargothrond, iar în Bătălia Lacrimilor Făr de Număr călărise până la porţile Angbandului. unde căzuse prizonier. Puţini dintre noldorii prinşi de Morgoth erau ucişi, şi asta din pricină că erau neîntrecuţi în a scoate din măruntaiele pământului metale şi nestemate; din aceeaşi pricină a scăpat şi Gwindor cu viaţă şi a fost pus la muncă în minele de la miazănoapte. Noldorii aceştia aveau multe lămpaşe Fëanoriene. nişte cristale atârnate într-o plasă fină de inele, care luceau etern cu o radiere albastră ce venea din lăuntrul lor, numai bună pentru a găsi drumul în întunecimea nopţii sau în tuneluri; nici măcar ei, noldorii, nu cunoşteau taina acestor lămpaşe. Astfel au izbutit mulţi dintre elfii truditori în mine să scape din bezna adâncurilor, bortelindu-şi drumul până afară. Gwindor însă primise şi o sabie scurtă de la un elf care muncea în fierărie şi, odată, în timp ce muncea din greu într-o galerie săpată în stâncă, numai ce s-a năpustit asupra păzitorilor. A scăpat el, nu-i vorbă, doar că ciung de-un braţ, iar acum zăcea sfârşit sub cetinile marilor pini ai codrului Taur-nu-Fuin.

De la Gwindor a aflat Beleg că mică ceată de orei aflaţi undeva în faţa lor. de care el unul se ascunsese, nu ducea nici un prizonier şi înainta în grabă; vreo ariergardă, te pomeneşti, ducând veşti în Angband. L-a cuprins disperarea pe Beleg auzind acestea: bănuia acum că urmele pe care le văzuse apucând-o spre apus, după Trecerea peste Teiglin, erau ale unei oştiri mai

Download

Copyright Disclaimer:
This site does not store any files on its server. We only index and link to content provided by other sites. Please contact the content providers to delete copyright contents if any and email us, we'll remove relevant links or contents immediately.